Predestinația și preștiința lui

PREDESTINAŢIA SI PRESTIINTA LUI DUMNEZEU

Texte ce par a sugera predestinaţia

• EXO 33. 19. Dl a răspuns: „..Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur, şi am milă de cine vreau să am milă!”
• 1ÎM 12. 15. …împăratul n-a ascultat pe popor, căci lucrul acesta a fost cîrmuit de Dl, în vederea împlinirii cuvîntului,
• DAN 4. 17. Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor… o dă cui Îi place…
• FAP 9. 15. Dar Domnul i-a zis: „Du-te, căci el este un vas, pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Neamurilor
• FAP 13. 48. …toţi cei ce erau rînduiţi să capete viaţa veşnică, au crezut.
• ROM 8. 29. 30 pe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său
• ROM 9. 13-18 – este scris: „Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urît”
• Scriptura zice lui Faraon: „Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea…
• El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea.
• ROM 13. 1. 2 …stăpînirile care sunt, au fost rînduite de Dumnezeu…
• 1CO 12. 18. D-zeu a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El.
• EFE 1. 4. 5. Dzeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii,…, după buna plăcere a voiei Sale…
• EFE 1. 11. am fost…rînduiţi mai dinainte, după hotărîrea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale…
• 2TE 2. 13. …de la început Dumnezeu v-a ales pentru mîntuire…
• 2TI 1. 9. El ne-a mîntuit după hotărîrea Lui, înainte de veşnicii…
• PSA 135 6. Domnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pămînt, în mări şi în toate adîncurile.
• IER 25. 12. Dar cînd se vor împlini aceşti şaptezeci de ani, voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi pe neamul acela, zice Domnul, pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi ţara Haldeilor şi o voi preface în nişte dărîmături veşnice.
• IER 1. 5. „Mai înainte ca să te fi întocmit în pîntecele mamei tale, te cunoşteam şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pîntecele ei, Eu te pusesem deoparte şi te făcusem prooroc al neamurilor.”

Texte ce contrazic predestinaţia

• IER 26. 3. Poate că vor asculta, şi se vor întoarce fiecare de la calea lui cea rea, atunci Mă voi căi de răul, pe care mă gîndisem să li-l fac din pricina răutăţii faptelor lor.
• EZE 33. 11. „Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?”
• 1TI 6. 20.21. Timotee, …, fereşte-te de flecăriile lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei, pe nedrept numite astfel, pe care au mărturisit-o unii şi au rătăcit cu privire la credinţă.
• 1SA 2. 30. Căci voi cinsti pe cine Mă cinsteşte, dar cei ce Mă dispreţuiesc, vor fi dispreţuiţi.
• DEU 30. 19. .. ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta.
• 1TI 2. 4. (Dz) voieşte ca toţi oamenii să fie mîntuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.
• 2PE 3. 9. Domnul .. are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.
• IOA 3. 16. Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.
• APO 22. 17. Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!” … Şi celui ce îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată!
• IOA 1. 12. … celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
• 1CO 9. 27. mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpînire, ca nu cumva,…, eu însumi să fiu lepădat.
• IOS 24. 15. Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi D-lui, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Rîu, sau dumnezeilor Amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cît despre mine, eu şi casa mea vom sluji D-lui.”
• IER 13. 17. Iar dacă nu vreţi să ascultaţi, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrimi, pentru că turma Domnului va fi dusă în robie.

Predestinaţia şi libertatea omului. Scriptura descoperă faptul că Dumnezeu are controlul deplin asupra lumii. El a „rînduit mai dinainte” pe oameni să fie asemenea chipului Fiului Său”, să fie adoptaţi ca fii şi fiice ale Sale şi să obţină astfel moştenirea. Verbul „a predestina” înseamnă „a determina mai dinainte”. Unii susţin că aceste pasaje ne învaţă că Dumnezeu alege în mod arbitrar pe unii pentru mîntuire, iar pe alţii pentru pieire, indiferent de propria lor alegere. Dar un studiu al contextului acestor pasaje arată că apostolul Pavel nu ne vorbeşte despre excluderea arbitară a unora de către Dumnezeu. Direcţia acestei argumentări este clară: acceptarea şi nu respingerea. Biblia declară în mod clar că Dumnezeu „doreşte ca toţi oamenii să fie mîntuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului”. El „doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă” Nu există nici o dovadă că Dumnezeu a decretat ca unele persoane să fie pierdute; un astfel de decret ar nega Calvarul pe care Domnul Isus a murit pentru toţi. Cuvîntul „oricine” din textul Ioan 3, 16 înseamnă că oricine poate fi mîntuit. „Că voinţa liberă a omului este factorul determinant în destinul său este evident din faptul că Dumnezeu prezintă continuu rezultatele ascultării şi neascultării şi cere păcătosului să aleagă ascultarea şi viaţa şi din faptul că este posibil pentru credincios ca, după ce a primit odată şi a gustat darul ceresc, să cadă şi să fie pierdut .Dumnezeu poate prevedea ce alegere va face fiecare persoană, dar această cunoaştere mai dinainte a Sa nu determină ce anume alegere va fi făcută… Predestinaţia biblică constă în hotărîrea sau planul lui Dumnezeu, ca toţi aceia care aleg să creadă în Hristos să fie mîntuiţi” Atunci, ce vrea să zică Scriptura cînd spune despre Dumnezeu că „pe Iacov l-am iubit şi pe Esau l-am urît” şi că El a „împietrit inima lui Faraon”? Contextul acestor versete arată că subiectul lui Pavel este misiunea şi nu mîntuirea. Răscumpărarea este oferită tuturor oamenilor, dar Dumnezeu alege anumite persoane pentru lucrări speciale. Mîntuirea a fost în mod egal posibilă pentru Iacov şi Esau, dar Dumnezeu l-a ales pe Iacov, nu pe Esau, să fie linia prin care El să ducă lumii solia mîntuirii. Dumnezeu exercită suveranitatea Sa în strategia misiunii Sale. Cînd Scriptura spune că Dumnezeu a împietrit inima lui Faraon, se atribuie lui Dumnezeu ceea ce El îngăduie şi nu se implică faptul că El doreşte sau porunceşte aceasta. Răspunsul negativ al lui Faraon la chemarea lui Dumnezeu ilustrează respectul lui Dumnezeu faţă de libertatea de alegere a omului.

Preştiinţa lui Dumnezeu şi libertatea omului. Unii cred că, în legătura lui Dumnezeu cu oamenii, El nu are cunoştinţă de alegerea lor, înainte ca aceasta să aibă loc, că Dumnezeu cunoaşte unele evenimente viitoare cum ar fi a doua venire, mileniul, refacerea pămîntului, dar că El nu are nici o idee cine va fi mîntuit. Ei consideră că legătura dinamică a lui Dumnezeu cu neamul omenesc ar fi în pericol, dacă El ar şti tot ce se întîmplă din veşnicie în veşnicie. Unii sugerează ideea că El S-ar plictisi, dacă ar şti sfîrşitul de la început.Dar cunoaşterea de către Dumnezeu a ceea ce va face cineva nu influenţează cu nimic alegerea sa, după cum cunoaşterea de către un istoric a ceea ce oamenii au făcut în trecut nu vine în conflict cu acţiunile lor. După cum un aparat de fotografiat înregistrează o scenă, dar nu o schimbă, tot aşa preştiinţa priveşte în viitor, fără să-l schimbe. Preştiinţa Dumnezeirii nu violează niciodată libertatea omului.