LAURENT SIMONS. OMUL CA UN CYBORG NEMURITOR. BIBLIA DESPRE NEMURIRE

“Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte“ – iată visul etern al omenirii! Și nu este adus în discuție Petre Ispirescu – culegătorul de povești din folclor, ci Laurent Simons, copilul geniu din Belgia al cărui țel devenit obsesie este …atingerea nemuririi!

Laurent are 11 ani și a absolvit în 2021 Facultatea de Fizică la Universitatea din Anvers cu înalta distincție ‘summa cum laude’. La 10 ani absolvise deja ingineria electronică! Continuă în prezent studiile pentru obţinerea masteratului şi doctoratului, deși declară că nu este interesat cu prioritate de titlurile academice cât de cunoștința în sine care să-l ajute în atingerea obiectivului: viața veșnică!

“Vreau să fiu capabil să pot înlocui toate organele corpului cu organe create artificial. Disciplinele sunt ca un puzzle uriaş, cu multe piese, iar dacă parcurg materiile, le voi putea interconecta şi genera noi idei” (De Telegraaf).

Pentru a-şi putea urma visul a învăţat câteva limbi străine. Colaborează cu universități din Israel și Statele Unite. Bunicii lui suferă de probleme cardiace, iar el dorește intens să achiziționeze cât mai multe cunoştinţe ştiinţifice care să-i permită crearea în laborator de “organe artificiale”. Pe post de “piese de schimb”! Pentru că de fapt dorește nemurirea pentru toți bunicii din întreaga lume: “niciun copil să nu fie nevoit să le mai ducă vreodată dorul bunicilor lui…”

Visuri de copil naiv?

Cercetătorii de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne din Elvetia lucrează demult la un proiect ambițios în domeniul neurologic: modelarea unui creier artificial, cu tot ce înseamnă aceasta – centri ai vorbirii, gândirii sau memoriei. Scop? Creierul (!) ca organ de schimb necesar în prelungirea vieții!

Iar cei de la The National Institute for Biological Standards and Control, Anglia, gestionează bănci  pentru depozitarea de celule stem cunoscute pentru capacitatea lor de a genera țesuturi noi pornind de la celulele pacientului care să nu mai fie respinse în urma transplanturilor. Scop? Celulele stem reprezinta „materia primă” pentru medicina regenerativă datorită compatibilității lor din punct de vedere imunologic. Evident – cu rol în prelungirea vieții și de ce nu – în atingerea nemuririi?

Așa că de la astfel de realizări științifice prezente până la vizionarismul lăudabil al lui Laurent de eradicare a morții prin transformarea umanității în cyborgi – ce mare distanță mai este…?

Poate cea mai emoționantă zbatere despre cautarea nemuririi o găsim în Epopeea lui Ghilgames. Atunci când prietenul său cel mai bun moare, Ghilgameș refuză să îl înmormânteze. Speră că tânguirile sale vor impresiona pe zei, iar aceștia să îi învie prietenul. Terorizat de ideea morții, singurul țel devine acum căutarea nemuririi. O plantă misterioasă de pe fundul oceanului ar reda tinerețea! După peripeții, Ghilgames o culege si pleacă fericit cu ea spre casă. Dar un șarpe i-o fură..! Elixirul vieții vesnice rămânea ascuns omului. Căutarea umană promițătoare după nemurire rămâne fără succes. Implacabila moarte este de neevitat!

Aveam nevoie de concluzia lui Ghilgameș ? De ce postulatul teologic paulin conform căruia Dumnezeu este“singurul care are nemurirea” (1 Tim 6,16) nu ne-ar fi fost suficient?

Și de ce am dori de fapt o viață veșnică într-un trup suferind, plin de boli și din ce în ce mai slăbit? Cui îi trebuie transplant hepatic sau de măduvă osoasă din deceniu în deceniu? Să nu mai vorbim de transplant de…cap!?

Dumnezeu posedă în Sine viaţă fără sfârşit și o oferă oamenilor. Fără El nu putem depăși condiția ingrată de simpli “muritori”! Fiinţele create sunt trecătoare şi trebuie să împlinească anumite CONDIȚII pentru a trăi veșnic. 

La urma urmei, care soluție în privinta nemuririi este mai utopică și mai nebunescă? A suitei cercetătorilor de ultimă generație fabricanți de cyborgi sau soluția christică: “Eu sunt Învierea și Viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată” (Isus Hristos).

Se pare că – da – oamenii făcuți din țărână au totuși destin vesnic. Dar… altfel decât și-l imaginează ei.