CLEOPATRA. ULTIMUL FARAON AL EGIPTULUI. BIBLIA DESPRE FEMINISM

Poate o femeie – fie ea chiar și de talia Cleopatrei, ultimul faraon egiptean – să fie pusă pe picior de egalitate cu un…bărbat?!

Cleopatra este reperată astăzi drept cea mai populară și frumoasă femeie din istoria antică.

La vremea nașterii ei – anul 69 î.Hr. – Egiptul avea o istorie de putere și declin veche de 3000 de ani.

Deși regină a Egiptului – Cleopatra aparținea dinastiei grecești a Ptolemeilor, care conducea teritoriile de pe Nil de peste 300 de ani – adică de la moartea lui Alexandru cel Mare – din 323 î.Hr.

Frumusețea ei a fost deseori reprodusă în busturi, picturi, sculpturi, monede, mozaicuri, opere, scenete de teatru, filme, seriale și chiar jocuri video.

Prezență feminină ispititoare – Cleopatra exercita o putere hipnotică asupra bărbaților…!

Dar în memoria umanității ea este reținută în egală măsură pentru carismă, inteligență, simț subtil al umorului, ca strateg strălucit sau bun administrator.

Obținuse aleasa educație din studiul matematicii, medicinei, alchimiei, economiei, istoriei sau geografiei. Vorbea șapte limbi. Adevărată maestră a manipulării, știa să controleze la perfecție conversațiile – marele atuu al carierei politice a cuiva…!

Drumul spre putere nu i-a fost ușor. Avea 14 ani când mama i-a murit. Tatăl – Ptolemeu al XII-lea – a declarat-o pe Cleopatra co-regentă. Au condus împreună patru ani! La moartea tatălui, Egiptul era un stat clientelar Romei. Toți cei patru copii ai lui Ptolemeu – rivali – sperau să devină faraoni. Cezar însă i-a declarat pe Cleopatra și fratele ei mai mic, Ptolemeu al XIV-lea drept conducători legitimi. Sub protectoratul militar al amorezatului Cezar, Cleopatra a asistat la moartea „misterios-întamplătoare” a tuturor fraților și surorilor ei, aspiranți la tron… Curând cei doi s-au mutat la Roma. „Divinul” Cezar era atât de îndrăgostit, încât i-a consacrat o statuie înăuntru templul roman al zeiței Venus. Pentru că și ea era reîncarnarea eternei zeițe egiptene Isis, nu…? Iar ea – „celesta” – s-a și grăbit să-i aducă pe lume un fiu… Când însă Cezar a fost asasinat, prin pumnalul însângerat al lui Brutus, Cleopatra a trebuit să se întoarcă în Egipt.

Noul conducător al Imperiului Roman, Marc Antoniu, auzise o mulțime de lucruri despre puternică regină. Evident, a dorit să o cunoască. Într-un final Cleopatra, costumată precum Afrodita – zeița greacă a iubirii – i s-a arătat, în opulența mătăsurilor și a bijuteriilor, pe o navă de…aur!  A fost dragoste la prima vedere!  Hmm…! Cleopatra și Marc Antoniu au rămas nedespărțiți. Au avut trei copii și s-au iubit până la sfârșitul vieții lor.

Căzut total în mrejele ei, Antoniu a plănuit înființarea unui imperiu în Africa de Nord: numai al lor…! Șocați, senatorii romani le-au declarat război.  În bătălia năvală de la Actium (31 î.Hr.), Antoniu a pierdut în fața flotei lui Octavian. S-a retras în Egipt, unde s-a sinucis. Octavian a ocupat Egiptul. Când Cleopatra a aflat că urma să fie dusă ca prizonieră la Roma, a cerut sclavilor un coș cu o…viperă! Pe care a luat-o, a pus-o la sân și de la care a primit mușcătura ucigătoare…! Moartea ei marca sfârșitul milenarului imperiu egiptean, a cărei destrămare căutase în toate chipurile să o împiedice.

Istoria Cleopatrei este o dovadă că uneori femeile nu pot fi puse la egalitate cu barbații. Pur și simplu pentru că unele sunt multe clase deasupra acestora…!

Dilema privind statutul femeilor durează tot de milenii!

Aducând ca argument constituția „delicată” a acestora – în special atunci când sunt însărcinate sau alăptează – unii sugerează că femeilor n-ar trebui să le fie permis accesul la aceleași domenii profesionale ca ale bărbaților.

Ceea ce nu este cel mai rău lucru pentru situațiile respective…

Doar că susținătorii acestor opinii subînțeleg prelungirea acestei situații temporare din viața femeii asupra întregii ei vieţi! Fără ca ea să-și poată vreodată dezvolta o carieră proprie..!

Alții – promotorii/promotoarele unui feminism acerb – doresc insistent implicarea femeilor în domenii pe care în realitate, odată ce acestea le abordează, descoperă rapid că nu le oferă nici pe departe satisfacția imaginată…!

Tu – ce părere ai: pot fi femeile socotite egale cu bărbații? De ce da? De ce nu?

În plus – cât de formator de opinie corectă devine aici enunțul biblic „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut” (Gen 1:27)?  

Lasă-ne Opinia ta. Nu uita să te abonezi.