UE – NOUL URSS? BIBLIA DESPRE DESTINUL EUROPEI

Nu este niciun secret că trăim într-o Uniune Europeană tot mai divizată! Vladimir Bukovski, dizident antisovietic, stabilit la Londra, și bun cunoscător al prăbușirii Uniunii Sovietice din anii 1990, susține că, în prezent, avem asociate toate argumentele care vor conduce la colapsul Uniunii Europene după modelul dezintegrării blocului sovietic!

El susține că „Uniunea Europeană este noua Uniune Sovietică!”. Argumentele lui Vladimir Bukovski de susținere a acestei teze politice, au produs o undă de șoc în politica europeana prin franchețea și claritatea lor!

Iată câteva:

URSS era  guvernată de 15 persoane auto-alese; UE este guvernată de 24 de oficiali auto-aleși!

Sovietul Suprem juca în mare măsură doar un rol rol decorativ în ratificarea deciziilor Prezidiului Suprem. De asemenea, Parlamentul European nu face altceva decât să adopte actele legislative propuse de Comisia Europeană!

URSS folosea coerciția prin proiecția puterii militare; UE – coerciție prin șantaj economic!

URSS reeduca ideologic oponenții în gulag/lagăr; gulagul Bruxelles-ului este intelectual: autorii opiniilor diferite de cele oficiale (precum chestiunile de gen și nu numai) sunt ostracizați.

Ambele Uniuni desconsideră elementele naționale!

Singura modalitatea de a se ține în viață era și este extinderea continuă a Uniunii!

În ambele uniuni prezența religiei (creștine în special) era și este deranjantă. Prăbușirea Uniunii Sovietice a venit prin decădere economică și etnică continuă!

Cum stă Uniunea Europeană?

În 2008, economiile UE și SUA erau cam la același nivel. Dar, de la criza financiară globală și până în prezent, cele două economii au evoluat complet diferit.

„În 2008, economia UE era ceva mai mare decât a Americii: 16,2 trilioane de dolari, față de 14,7 trilioane. Până în 2022, economia Statelor Unite a crescut la 25 de trilioane, în timp ce economiile combinate ale Uniunii Europene și Marii Britanii au ajuns la 19,8 trilioane”, au explicat Jeremy Shapiro și Jana Puglierin, de la Consiliul European pentru Relații Externe. Economia americană este acum cu o treime mai mare decât cele două economii europene combinate și cu peste 50% mai mare decât economia UE, fără cea a Marii Britanii.

Europa a rămas în urmă în aproape toate domeniile! Sectorul tehnologiei din Europa este dominat de firmele americane. Primele șapte cele mai mari companii de tehnologie din lume sunt toate americane. În top 20 se află doar două companii europene: ASML și SAP.

În clasamentul celor mai bune universități din lume, UE are o singură instituție în primele 30 de locuri: Celelalte sunt americane între care se strecoară cunoscutele Cambridge, Oxford și Imperial din Marea Britanie!

Sunt acestea argumentele reale ale unei viitoare dezintegrări europene după modelul oferit de Vladimir Bukovski? Proba timpului va demonstra dacă Uniunea Europeană o va lua-o cumva pe urmele Uniunii Sovietice!

Însă aparte de testul timp, mai este ceva care ne pune pe gânduri! O profeție care vine din vremurile străvechi, din secolul al 5-lea î.Hr. și care și-a demonstrat credibilitatea, necontestată de nimeni până acum, prin claritatea descoperirii succesiunii imperiilor și națiunilor în istoria lumii, aduce argumentele unei scindări europene, argumente care, chiar dacă ar dori cineva, nu pot fi trecute cu vederea!

În Biblie, capitolul al 2-lea al cărții Daniel revarsă către cititorul perspicace un întreg izvor de cunoștințe istorice, politice și religioase despre mult dorita coeziune europeană: „Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul.” Daniel 2:43

Descifrarea acestor adevăruri profetice a intrat într-o linie dreaptă și nu mai poate fi ignorată de nimeni astăzi! 

Dacă vrei să afli mai multe vezi și materialul următor:

TOP 7 LUCRURI DIN BIBLIE DESPRE DESTINUL EUROPEI

Nr 1. Citește Daniel 2:37.38 Imperiul Babilonian şi-a avut epoca de aur în zilele împăratului Nabucodonosor (605 – 562 î.Hr.). Cuceririle militare şi splendoarea arhitectonică a Babilonului se datorau în mare măsură abilităţii sale. Istoricul Herodot descrisese în termeni extravaganţi cum scânteia aurul în templele sacre ale cetăţii..! Babilonul avea să cadă în mâinile altui imperiu în 539 îHr. Despre cine să fie vorba?

Nr 2. Citește Daniel 2:39pp Adică imperiul Medo-Persan. După cum argintul era mai neînsemnat decât aurul, şi imperiul Medo-Persan a fost mai neînsemnat decât imperiul Babilonian. Inițial Darius Medul și Cir Persanul, apoi urmașii lor au condus această împărăție dualistă între anii 539-331 îHr. La rând însă aștepta alt actor:

Nr 3. Citește Daniel 2:39up. Urmaşul Imperiului Medo-Persan a fost Imperiul „Grec” al lui Alexandru şi al succesorilor lui. Alexandru zis cel Mare a cucerit Imperiul Persan în bătăliile de la Granicus (334 î.Hr.), Issus (333 î.Hr.) și Gaugamela (331 î.Hr.). Ostaşii greci erau vestiţi pentru armura lor de bronz. Coifurile, scuturile şi topoarele lor de luptă erau făcute din bronz. Stăpânirea lui Alexandru s-a întins peste Macedonia, Grecia şi Imperiul Persan, incluzând Egiptul şi extinzându-se spre răsărit până în India. A fost cel mai extins imperiu al lumii antice de până atunci; nici o putere de pe pământ nu a fost egală cu el. N-avea să dureze veșnic: doar din 331îHr până în 168îHr. Pentru că apoi…

Nr 4. Citește Daniel 2:40 Adică Roma, care avea să absoarbă regatele supravieţuitoare ale succesorilor lui Alexandru, şi astfel devenea următoarea putere mondială. Zdrobindu-şi adversarii unul câte unul, printre ei evidențiez Cartagina, în cele din urmă a devenit cuceritorul agresiv şi irezistibil al lumii mediteraneene şi al Europei apusene. Această a patra împărăţie a supravieţuit cel mai mult: din 168 îHr până în 476dHr, şi s-a întins cel mai mult, din Britania până la Eufrat. Ce-a urmat după aceea?

Nr 5. Citește Daniel 2:41 Roma avea să-ți piardă și ea tenacitatea şi tăria. Succesorii ei aveau să fie cu totul slabi, ca amestecul dintre lut şi fier. Încercările de a uni într-un singur mare imperiu diferitele naţiuni care s-au dezvoltat din al patrulea imperiu au sfârşit prin înfrângere. Temporar anumite părţi au fost unite, dar unirea nu s-a dovedit a fi paşnică sau permanentă. De la Constantin cel Mare și până în zilele noastre, s-a tot observat contopirea în furnalul politicii a două elemente: puterea statului roman şi fragilitatea bisericii. Politicul a eșuat în dorința de a uni Europa. Războiul a eșuat. Dictatorii – la fel. Ce a mai rămas neîncercat?

Nr 6. Citește Daniel 2:43 Au urmat regii şi reginele, prin căsătoriile lor de complezență. Nume după nume au aruncat zarurile unirii: Ferdinand de Aragon; Isabela de Castilia, Maximillian de Hasburg; Maria de Burgundia; Filip cel frumos; Ioana; Carol Quintul; Eleonorei de Aquitania; Louis VII-lea. Lista e greu de redat..! Profeţia nu declară în mod specific că nu va putea fi o unire trecătoare a diferitelor elemente, prin forţa armelor sau prin dominaţie politică. Ea declară, totuşi, că naţiunile constituente, în cazul că s-ar încerca sau s-ar efectua o astfel de unire, nu vor ajunge să fuzioneze organic, şi că ele vor rămâne suspicioase şi neprietenoase unele faţă de altele. Ultimul zar? Cel economic? Zarul Euro…?

Nr 7. Citește Daniel 2:44.45 Într-o singură propoziție: Hristos ca Împărat venit de sus ce aduce Împărăţia cerurilor. Ea trebuie să se întemeieze nu prin mâinile iscusite ale omului, ci prin mâna puternică a lui Dumnezeu. Poate vezi acum puțin mai limpede destinul Europei. Poate că ieși acum din pronosticurile „specialiștilor”. Și poate începi să-ți faci propria opinie cu privire la soarta Europei..!