HIPOCRATE OFERĂ ADEVERINȚĂ PENTRU BOTEZ. BIBLIA DESPRE BOTEZ

România 2023. Medicul de familie primește o sarcină nouă: eliberarea adeverinței care atestă că bebelușii de până-n 40 de zile sunt sănătoși…tun!

Părinții bulversați, medicii nedumeriți!

Adeverința – numită de „Doamne-ajută” – confirmă că pruncul e numai bun de scufundat în cristelniță de către părintele, în obligatoria încreștinare la botez. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, susține că a primit o solicitare pentru eliberarea unei adeverințe care să ateste că un sugar e sănătos, ca să poată fi botezat. Doamna dr. Sandra Alexiu a dezvăluit că a solicitat explicații și i s-a spus că așa solicită Patriarhia și așa procedează ceilalți medici de familie. Solicitarea se încheia cu mesajul „Doamne ajută”. „Credeam că le-am văzut pe toate”, spune medicul Sandra Alexiu.

Sigur, gurile rele spun că preoții doar mută responsabilitatea de la ei pe spatele bieților urmași ai marelui Hipocrat. Alții spun că nașul vrea să evite vreo tragedie și se asigură că finuțul este destul de viguros pentru aventuriera scufundare. Se poate!

Medicul, preotul, nașul caută încă o solutie. O soluție la ce? Poate nici nu ar fi trebuit să se ajungă aici dacă… undeva, cândva, cineva nu ar fi introdus o inovație care, iata, peste secole avea să dea multă bătaie de cap!

Dar mai interesează pe cineva istoria? Poate totuși ar trebui!

Botezul este unul dintre sacramentele importante ale creștinismului! Însuși Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în apa Iordanului dar… nu a avut nevoie de adeverință de bună sănătate pentru că era… ADULT!

Tocmai aici este dilema istoriei botezului! Istoricii creștini nu au căzut încă de acord când a început practica botezului pruncilor în biserica creștină! Ei susțin că în secolul I, în vremea apostolilor, nu s-a practicat pedaobaptismul (gr. Botezul pruncilor), evidențiindu-se absența oricăror dovezi explicite în privința aceasta!

Cea mai veche mențiune extrabiblică despre botez se găsește în Didahia (cap. 7 – Despre botez), sec. I,  și este clar că se referă la adulți, deoarece persoanele care urmau să fie botezate trebuia să țină post. Astfel nu găsim niciun argument biblic sau extrabiblic că apostolii Domnului Hristos ar fi practicat botezul copiilor! Mai mult decât atât, toate ruinele vechilor biserici au baptisterii – ceea ce susține botezul adulților!

Cea mai veche referire la botezul copiilor a fost făcută de Irineu de Lyon, în lucrarea sa „Împotriva ereziilor”, undeva în jurul anului 180 AD. În secolul III, Origene, în 3 pasaje, susține că practica botezului copiilor este ceva obișnuit! În lucrările sale de la începutul secolului al III-lea, Tertulian, deși vorbește despre botezul copiilor ca fiind ceva obișnuit, totuși el recomandă amânarea botezului până cand aceștia devin adulți! Informațiile istorice ne spun că începând cu secolul al III practica botezului devine o practică obișnuită, dar nu generalizată,  în creștinism, în același timp însă, practicându-se și botezul oamenilor adulți! Mult mai târziu, botezul pruncilor ajunge să înlocuiască botezul adulților devenind o practică dominantă!

Deși au fost mai multe argumente în favoarea acestei inovații în biserica creștină, totuși două motive ies în evidență.

În primul rând – introducerea dogmei nebiblice a pacatui originar (oamenii se nasc păcătoși). De aici a izvorât temerea ca nu cumva copiii să moară necreștinați și astfel să ajungă în iad (într-o perioadă când moartea noilor născuți era la proporții uriașe).

În al doilea rând – mulți oameni amânau creștinarea până târziu și că nu cumva să moară fără să fie botezați nu era mai bine ca botezulsă fie făcut în copilărie, ca să nu mai aibă niciodată această grijă pe parcursul vieții?

Toate aceste pot părea interesante și de folos dar, sunt și… adevărate? Până la urmă, care este poziția Bibliei? Vezi în materialul următor:

TOP 7 LUCRURI DIN BIBLIE DESPRE BOTEZUL PRUNCILOR.

Nr 1. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh… și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit! (Mat. 28. 19.20)

Botezul este asociat, chiar de Domnul Hristos, cu învățarea! Nu este numai o asociere – este și o condiție! Cunoașterea poruncilor lui Hristos determină o alegere conștientă a acceptării botezului.

Astfel, în primul rând, botezul este, prin esență, o alegere! Iar această alegere este apanajul oamenilor adulți, nu al pruncilor!

În al doilea rând, botezul este asociat cu ucenicia – de a face ceea ce Învățătorul (Isus) a făcut! Această stare de ucenicie nu are cum să fie apanajul pruncilor..!

Nr 2. Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el (Mat 3. 13.)

Alegerea lui Isus de a se boteaza se constitue în exemplu – Ioan însuși a declarat că Isus nu avea nevoie de botez dar, astfel, a devenit model pentru ucenicii Săi!

Deși, în lumea ebraică, tranziția de la copil al adult se făcea la vârsta de 12 ani, Isus a ales să fie botezat la vârsta de 33 de ani, chiar la începutul lucrării Lui mesianice.

Nr 3. „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh (Fapte Ap.  2. 38)

Pe lângă învățare și ucenicie, condiția esențială a botezului este pocăința! Aceasta este, iarăși, o problemă de alegere conștientă, rațională, pe care numai un om, cu capacitatea de a distinge între bine și rău, o poate face!

Pe de lată parte, pocăința este o schimbare a gândirii și a vieții, pe care numai un adult o poate face!

Concepția nebiblică a păcatului originar – copilul se naște gata păcătos – nu este o scuză pentru o practică introdusă tîrziu în biserica creștină – botezul pruncilor!

Nr 4. Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei (Fapte Ap 8. 12.13)

Condițiile botezului de până acum? – Învățarea, ucenicia și pocăința!

Dar toate acestea trebuie să fie însoțite de CREDINȚĂ!

Mărturisirea credinței în Hristos ca Mântuitor personal este punctual final al deciziei botezului!

Întroducerea nașilor – o inovație nebiblică –  în ecuația botezului nu rezolvă mărturisirea personală! Doar un adult independent o poate face pe baza prorpiei alegeri!            

Nr 5. Una din ele numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu… După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: „Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămîneţi în casa mea.” (Fapte Ap. 16. 14.15)

Această propoziție biblică este privită ca un posibil act doveditor al botezului pruncilor – dar în text nu există niciun indiciu că expresia „casa ei”  se referă la nou nascuții familiei! În vremurile antice, se știe, nu erau familii individuale ci în aceeași casă locuiau mai multe generații din aceeași familie! Astfel expresia „casa ei” se referă la adulții casei!

Pe de altă parte, trebuie să urmărim consecvența conceptelor biblice – nu există niciun loc în care să avem indiciile botezării pruncilor – de aceea supozițiile nu înlocuiesc argumentele!

Nr 6. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului (1 Corinteni 6:6)

Aceasta este experiența maturizării spirituale! Și este rezultatul unei lupte și a unei biruințe prin Isus Hristos care a promis că va fi cu noi „în toate zilele, până la sfârșitul veacurilor!

Nr 7. Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit (Marcu 16:16)

Mântuirea este punctual terminus, este ținta și este darul primit prin credința în Hristos! Nu poate fi cumpărată, nu poate fi plătită, nu poate fi obținută prin merite personale ci doar prin ascultare și prin credință!

Și aceasta este tot o problemă de alegere!