14. Sabatul

1 Sabatul vine la noi dintr-o lume fără de păcat.

Gen. 1, 31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. 

2 Trei acte divine distincte au marcat stabilirea Sabatului:

Gen 2, 2.3.  În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.  Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse. 

Nota. El nu S-a odihnit pentru că avea nevoie să Se odihnească (Is. 40, 28).  Dumnezeu S-a odi hnit pentru că El aştepta ca şi oamenii să se odihnească. El a dat un exemplu pe care fiinţele omeneşti să-l urmeze (Ex. 20, 11). 

3 Sabatul şi mana.

Ex. 16, 26 „Veţi strînge (mana) timp de şase zile, dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi”  

Nota. Condiţiile severe ale sclaviei în Egipt arată că, în mare măsură ei pierduseră din vedere Sabatul . Minunea manei le-a reamintit marele model: 6 zile de lucru şi a 7-a de odihnă.   

4 Sabatul şi Legea.

Ex. 20,8-11  „Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pămîntul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvîntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o„

Nota 1. Porunca Sabatului funcţionează ca un sigiliu.  Sigiliile conţin trei elemente: numele deţinătorului, titlul şi domeniul autorităţiisale. Sigiliul atestă faptul că oficialitatea în persoană aprobă acest document şi că toată puterea funcţiei sale se află în spatele lui. Nota 2. „Adu-ţi aminte”, atrage atenţia omenirii asupra primejdiei de a uita importanţa Sabatului şi că Sabatul n-a fost instituit pentru prima dată la Sinai. Aceste cuvinte arată că El îşi avea originea mai devreme – de fapt, la creaţiune.  

6 Sabatul şi legămîntul.

Ezechiel 20,12  Le-am dat şi Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine şi ei, ca să ştie că Eu Sunt Domnul, care-i sfinţesc.

Ezechiel 20,20 Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele Sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu Sunt Domnul, Dumnezeul vostru!”

7 Păzirea Sabatului este un „legămînt necurmat”  

Ex. 31, 16 Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat.

Matei 5,18 Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege..

8 Sabatele anuale.  

Lev. 23,38 Afară de aceasta să păziţi Sabatele Domnului, şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile voastre făcute de bună voie.

Nota. Pe lîngă Sabatele săptămînale (Lev. 23,3), mai erau şapte sabate anuale ceremoniale în calendarul religios al lui Israel. Aceste sabate anuale nu erau legate în mod direct de Sabatul zilei a şaptea sau de ciclul săptămînal. Aceste sabate erau prima şi ultima zi a Sărbătorii azimilor, Ziua cincizecimii, Sărbătoarea trîmbiţelor, Ziua ispăşirii, cum şi prima şi ultima zi a Sărbătorii corturilor (cf. Lev. 23, 7. 8. 21. 24. 25. 27. 28. 35. 36). Când acestea coincideau cu Sabatul săptămînal, ele erau numite atunci „zile mari” (Ioan 19, 31).

9  Isus Hristos a fost Creator . El a fost Acela care a pus deoparte ziua a şaptea, ca zi de odihnă pentru omenire.

Ioan 1, 3 Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El. 

1 Cor. 8, 6 .. un singur Domn: Isus Hristos, prin care Sunt toate lucrurile şi prin El şi noi. 

10 Hristos ar fi putut să Se dispenseze de Sabat, dacă ar fi dorit, dar El n-a făcut acest lucru. Din contră, El l-a aplicat la toate fiinţele omeneşti. Sabatul n-a fost doar pentru evrei.

Marcu 2, 27„Sabatul a fost făcut pentru om”   

11 Hristos a exemplificat pentru noi credincioşia în păzirea Sabatului  

Luca 4,16 A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească, 

12 Ucenicii Săi erau legaţi de o strictă observare a Sabatului.

Mat. 24, 20 „Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat”

13 După moartea Sa, El S-a odihnit în mormînt în ziua a şaptea

Luca 23, 54 „era ziua pregătirii şi începea ziua Sabatului”  

14 Ucenicii au respectat foarte mult Sabatul/sâmbăta, nepermiţându-şi vreo lucrare în ziua a 7-a

Luca 23,56  s-au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege. 

Luca  24, 1 În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă, şi au adus miresmele pe care le pregătiseră. 

15 Apostolii s-au închinat în Sabatul zilei a şaptea.  

Fapte 13, 14 ..au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat în sinagogă şi au şezut jos. 

Fapte 17, 1. 2 Pavel şi Sila .. au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a Iudeilor.  Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, 

Fapte 18, 4 Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, şi îndupleca pe Iudei şi pe Greci. 

Fapte 13, 42. 44 Când au ieşit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri….. Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 

16 În localităţile în care nu exista sinagogă, Pavel a căutat locul acela care, în mod obişnuit, era folosit pentru închinare în Sabat

Fapte 16, 13 În ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos, şi am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă.

17 Această păzire cu credincioşie a Sabatului săptămînal de către apostol stă într-un contrast izbitor cu atitudinea sa faţă de sabatele anuale ceremoniale. El a arătat clar faptul că creştinii nu erau obligaţi să păstreze zile de odihnă anuale, pentru că Domnul Hristos a pironit legea ceremonială pe cruce

Col. 2,16,17 .„Deci nimeni să nu vă judece cu privire la mîncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, care sînt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos”  

Gal. 4, 10. 11  „Voi ţineţi zile, vremuri şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi”   

18 În Biblie, singura zi arătată ca aparţinînd Domnului este Sabatul.

Marcu 2, 28 … Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.” 

Nota 1. Nicăieri Biblia nu declară vreo altă zi a săptămînii ca fiind binecuvîntată sau sfîntă. 

Nota 2. Noul Testament nu arată că Dumnezeu a schimbat Sabatul cu o altă zi a săptămînii. 

19 Scriptura descoperă faptul că Dumnezeu a intenţionat ca poporul Său să păzească Sabatul în decursul veşniciei.

Is. 66, 23În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, zice Domnul”   

20 Semnificaţia Sabatului

a)  Un memorial perpetuu al creaţiunii; el aduce aminte de creaţiunea lumii 

Ex. 20, 8. 11.   Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti….Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. 

b) Un simbol al răscumpărării.  

Deut. 5, 15  Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţîntins: de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă. 

Nota 1. „Domnul a intenţionat ca odihna Sabatului săptămînal, dacă este păzită aşa cum trebuie, să elibereze mereu pe om din robia unui Egipt ce nu se limitează la vreo ţară sau veac, dar care cuprinde orice ţară şi orice veac. Astăzi omul are nevoie să scape de sclavia lăcomiei, a dorinţei de cîştig, a dorinţei de putere, de inegalităţile sociale, de păcat şi de egoism.” (Samuele Bacchiocchi, Rest for Modern Man  Nashville: Southern Pub. Assn, 1976, pag. 15.) 

Nota 2. „Cea mai mare povară pe care noi o purtăm este povara vinovăţiei neascultării noastre. Odihna Sabatului oferă creştinului o reală ocazie de a accepta şi cunoaşte în realitate iertarea, pacea şi odihna Domnului Hristos”. Ibid., pag. 19. 

c) Un semn al sfinţirii. Sabatul este un semn al puterii transformatoare a lui Dumnezeu.

Ex. 31, 13  „Să nu care cumva să nu ţineţi Sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sînt Domnul care vă sfinţesc”   

d) Un semn al loialităţii. 

Apoc. 14, 9. 10 Apoi a urmat un alt înger, al treilea şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu. 

Apoc 13, 16.17 Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte,  şinimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.

Nota. După cum credincioşia lui Adam şi Eva a fost pusă la probă prin pomul cunoştinţei binelui şi răului, aşezat în mijlocul grădinii Edenului, tot astfel loialitatea fiecărei fiinţe omeneşti faţă de Dumnezeu va fi testată de porunca Sabatului, aşezată în mijlocul Decalogului.

e) Un timp al comuniunii cu Dumnezeu, prin închinare, rugăciune, cântare, studiu şi meditaţie asupra Cuvîntului lui Dumnezeu, ca şi prin activităţile în care ducem la cunoştinţa celorlalţi Evanghelia. 

Gen 2,8  Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei: şi omul şi nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului… 

f) Un semn al neprihănirii prin credinţă. 

Rom 3:31  Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea. 

Nota. Păzind ziua a şaptea, credincioşii nu încearcă să se facă pe ei înşişi neprihăniţi. Din contră, ei păzesc Sabatul ca un rezultat al legăturii lor cu Hristos, Creatorul şi Răscumpărătorul lor. Păzirea Sabatului este un produs al neprihănirii Sale în îndreptăţire şisfinţire, însemnînd că ei au fost eliberaţi din robia păcatului şi au primit neprihănirea Lui desăvîrşită. 

g) Un simbol al rămînerii în Hristos. 

Evr. 4, 10 „se odihnesc… de lucrările lor, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale”  

Nota. Sabatul, ca monument al eliberării lui Israel din Egipt, de către Dumnezeu, pentru odihna în Canaanul pămîntesc, punea deoparte pe cei răscumpăraţi din acel timp de naţiunile înconjurătoare. În acelaşi fel, Sabatul este un semn al eliberării din păcat şi al intrării în odihna lui Dumnezeu, punînd pe cei răscumpăraţi de o parte de lume. Această odihnă este o odihnă spirituală, o odihnă de propriile noastre lucrări, o încetare de a mai păcătui. La această odihnă cheamă Dumnezeu pe poporul Său şi această odihnă este simbolizată atît de Sabat, cît şi de Canaan. 

21 Elemente practice privind păzirea Sabatului

a) Trebuie să încetăm activitatea noastră obişnuită

Ex. 20, 10 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.

Neemia 13,15-19  Pe vremea aceasta am văzut în Iuda nişte oameni călcând la teasc în ziua Sabatului, aducând snopi, încărcând măgarii cu vin, struguri şi smochine, şi cu tot felul de lucruri, şi aducându-le la Ierusalim în ziua Sabatului. Şi i-am mustrat chiar în ziua când îşi vindeau mărfurile. …Apoi am poruncit să se închidă porţile Ierusalimului înainte de Sabat, de îndată ce le va ajunge umbra, şi să nu se deschidă decât după Sabat. …

Neemia  10:31  să nu cumpărăm nimic, în ziua Sabatului, şi în zilele de sărbătoare, de la popoarele ţării care ar aduce de vânzare în ziua Sabatului mărfuri sau altceva de cumpărat….  

Lev 23:3  Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare Sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre. 

Ieremia 17:21.22.   „Aşa vorbeşte Domnul: „Luaţi seama, în sufletele voastre, să nu purtaţi nici o povară în ziua Sabatului, şi să n-o aduceţi înăuntru pe porţile Ierusalimului.  Să nu scoateţi din casele voastre nici o povară în ziua Sabatului, şi să nu faceţi nici o lucrare, ci sfinţiţi ziua Sabatului, cum am poruncit părinţilor voştri.” 

b)  Sabatul începe vineri seara, la apusul soarelui, şi se sfîrşeşte sîmbătă seara, la apusul soarelui 

Gen. 1,5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi. 

Lev 23,32 Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”

Marcu 1,32 Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii. 

c) Scriptura numeşte ziua dinaintea Sabatului (vinerea)  ziua de pregătire pentru Sabat, o zi în care să facem tot ce este necesar pentru ca nimic să nu tulbure sfinţenia lui.

Marcu 15, 42 Când s-a înserat-fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului. 

Exodus 16:23  Şi Moise le-a zis: „Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi din fiert şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!”

d) Domnul cheamă poporul Său să facă Sabatul o zi de desfătare  

Is. 58,13 Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea Sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededîndu-te la flecării…

e) Domnul Hristos S-a închinat cu regularitate în Sabat, a luat parte la serviciile divine şi a dat învăţături religioase. 

Dar El a făcut mai mult decît să Se închine. El a avut părtăşie cu alţii (Marcu 1, 29-31; Luca 14, 1), a petrecut timpul în natură (Marcu 2, 23) şi a umblat din loc în loc, făcînd fapte sfinte de milostenie. Ori de cîte ori putea, vindeca pe cei bolnavi şi suferinzi , fără să considere acest lucru  păcat.  În Sabat sînt îngăduite activităţi ce sporesc legătura cu Dumnezeu; acelea însă care distrag de la acest scop şi transformă Sabatul într-o zi oarecare sînt nepotrivite. 

Mat. 12,12  „Este îngăduit a face bine în zilele de Sabat”   

Luca 6:1  Într-o zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile, şi le mâncau.  Unii dintre Farisei le-au zis: „Pentru ce faceţi ce nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?” Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit, el, şi cei ce erau împreună cu el? Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pîinilepentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, cu toate că nu era îngăduit să le mănânce decât preoţii?” Şi le zicea: „Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.”

22 Baza închinării stă în faptul că Dumnezeu ne-a creat  

Apoc 4,11 „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!” 

23 Ultima avertizare a lui Dumnezeu către om vizează închinarea la Creator. Sabatul devine semnul ce deosebeşte pe credincioşi de necredincioşi

Apoc 14,6.7 Şi am văzut un alt înger care sbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi ori cărui norod.  El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu, şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” 

24 Dumnezeu nu se schimbă

Mal 3,6 „Căci Eu Sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n-aţi fost nimiciţi. 

25 Dacă ţii doar 9 porunci din 10, te faci vinovat de călcarea tuturor

Iacov 2,10 Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.  

26 Sabatul nu trebuie păzit doar până la cruce

Ex 31,17 Acesta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn veşnic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.” 

27 Scriptura a prezis profanarea adevărului.

„Cornul cel mic” / Antihristul / papalitatea  a stricat porunca a  4-a. Schimbarea legii lui Dumnezeu (implicit a Sabatului) a fost profetizată cu sute de ani înainte  de momentul schimbării 

Daniel 7,25 El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinţii Celui Prea Înalt, şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp… de o vreme, două vremuri, şi o jumătate de vreme. 

Dan 8,12 Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ, şi a izbutit în ce a început. 

2 Tes. 2,7 Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei.

28 Adevăratul vinovat pentru schimbarea Sabatului: Satan

1 Tim 4,1 Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şide învăţăturile dracilor,

29 Semnul fiarei are legătură cu nepăzirea Sabatului

Apoc 14,1   Apoi a urmat un alt înger, al treilea şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână…

30 Copiii lui Dumnezeu urmează pe Dumnezeu

Apoc 14,9 Apoi m-am uitat, şi iată că Mielul stătea pe muntele Sionului; şi împreună cu El stăteau o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Său şi Numele Tatălui Său. 

31 Descrierea închinătorilor lui Dumnezeu

Apoc 14,12 Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.

32 Antihrist va constrânge pe oameni să păzească duminica

Apoc 13,16.17 Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şinimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. 

33 Atitudinea Antihristului faţă de păzitorii Sabatului

Apoc 12,17 Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu, şi ţinmărturia lui Isus Hristos. 

34 Păzitorii poruncilor vor birui

Apoc 15,2 Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, şi ai numărului numelui ei. 

35 Răsplata divină pentru închinătorii la soare şi la ziua soarelui (duminica)

Apoc 16:8  Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. Şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui.

Ezechiel  6:4  Altarele voastre vor fi pustiite, stâlpii voştri închinaţi soarelui vor fi sfărîmaţi, şi voi face ca morţii voştri să cadă înaintea idolilor voştri. 

Ezechiel 8:16.18  Şi m-a dus în curtea dinăuntru a Casei Domnului. Şi iată că la uşa Templului Domnului, între pridvor şi altar, erau aproape douăzeci şi cinci de oameni, cu dosul întors spre Templul Domnului şi cu faţa spre răsărit; şi se închinau înaintea soarelui spre răsărit.” 

36 A păzi ziua nebiblică a Duminicii  în locul zilei biblice a Sabatului este nesigur şi vătămător pentru mântuire

Ezechiel 13, 11.12 De aceea, spune celor ce-l acopăr cu ipsos că se va prăbuşi, va veni o ploaie cu vifor, pietrele de grindină vor cădea, şi se va dezlănţui furtuna. Iată, vi se prăbuşeşte zidul! Şi atunci vi se va zice: „Unde este ipsosul cu care l-aţi tencuit?” 

Mat 7:21  Nu orişicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. 

37 Păzirea Sabatului  – ca şi alte lucruri sfinte, dar nepopulare – va întâmpina greutăţi din partea conducătorilor religioşi. Aceasta datorită faptului că în mod voit ei ignoră Legea lui Dumnezeu.

Ioan 7:48 …A crezut în El vreunul din mai marii noştri sau din Farisei?

Ezekiel 22:26  Preoţii lui calcă Legea Mea şi Imi pângăresc lucrurile Mele Sfânte, nu fac nici o deosebire între ce este Sfânt şi ce nu este Sfânt, nici nu învaţă pe oameni să facă deosebire între ce este necurat şi ce este curat, îşi întorc ochii de la Sabatele Mele, şi Sunt pângărit în mijlocul lor.

38 Dumnezeu pronunţă un vai împotriva celor ce tratează indiferent legea Sa.  

Marcu 9:42  Dar, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.

39 Nepăzirea Sabatului atrage lipsa binecuvântării

Lev 26:33.34…. Ţara voastră va fi pustiită, şi cetăţile voastre vor rămâne pustii.  Atunci ţara se va bucura de Sabatele ei …  atunci ţarase va odihni, şi se va bucura de Sabatele ei.

40 Nu toţi păzitorii Sabatului se bucură de binefacerile Sabatului

Amos 8:5  Voi, care ziceţi: „Când va trece … Sabatul ca să deschidem grînarele, să micşorăm efa şi să mărim siclul, şi să strîmbămcumpăna ca să înşelăm? 

41 Există moduri de închinare ce nu sunt în acord cu voia Sa

Matei 15,9  De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.” 

42 Dumnezeu va împlini nevoile noastre fizice

Mat 6,33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 

Fil 4,19 Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos. 

43 Dacă cineva îşi va pierde slujba, Dumnezeu va îngriji de el

Isaia 56,1.2 „Aşa vorbeşte Domnul: „Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, şineprihănirea Mea este aproape să se arate. Ferice de omul care face lucrul acesta, şi de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă nici un rău!  

44 Există două principii implicate în hotărârea păzirii Sabatului: :

a) cine e stăpânul meu? Rom 6,16 Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva, ca să-l ascultaţi, Sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? 

b) am suficientă încredere în Dumnezeu? Marcu 11,23.24 Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: „Ridică-te şiaruncă-te în mare” şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea. 

45 În chestiuni religioase, trebuie să ascultăm întâi de El

Fapte 5,29  Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!

46 Apelul lui Ilie făcut Israelului apostaziat

1 Regi 18,21 „Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!” 

47 Imperativul lui Dumnezeu în ce priveşte porunca a 4-a

Ex 31,13 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Să nu care cumva să nu ţineţi sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi, şiurmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu Sunt Domnul, care vă sfinţesc.

Mat 7:13.14  Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi Sunt cei ce intră pe ea. Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini Sunt cei ce o află.

48 Trebuie să îngăduim lui Dumnezeu să ne conducă în tot adevărul.  

Ioan 16,13 Când va veni mângîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul..

49 Între dragoste şi ascultare e o strânsă legătură

Ioan 14,15 Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.

50 Păzirea poruncii a 4-a este foarte importantă

1 Ioan 2,3.4 ..Cine zice: „Îl cunosc” şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el.

51 Răsadul nesădit de Dumnezeu va fi smuls

Matei 15,13 Drept răspuns, El le-a zis: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină. 

52 Cei ce învaţă păzirea Sabatului sunt numiţi „dregători de spărturi”

Isaia 58,12 Ai tăi vor zidi iarăşi pe dărîmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune; vei fi numit „Dregător de spărturi” „Cel ce drege drumurile, şi face ţara cu putinţă de locuit.”

53 Făgăduinţele lui Dumnezeu faşă de păzitorii Sabatului.

Is. 56,1.2.  „Aşa vorbeşte Domnul: „Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, şi neprihănirea Mea este aproape să se arate. Ferice de omul care face lucrul acesta, şi de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă nici un rău!

Isaia 56,6.7 Şi pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească, şi să iubească Numele Domnului, ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi vor stărui în legământul Meu, îi voi aduce la muntele Meu cel Sfânt, şi-i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune…”  

Is. 58,  13.14.  Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea Sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şinededîndu-te la flecării, atunci te vei putea desfăta în Domnul, şi Eu te voi sui pe înălţimile ţării, te voi face să te bucuri de moştenireatatălui tău Iacov; căci gura Domnului a vorbit.”

Apocalipsa 14, 12 Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.